Vă prezentăm unul din multele cazuri care vin la cabinet …
Povestea noastră începe cu micuța R.S., o fetiță în vârstă de 6 ani, chinuită de multiple episoade recurente de infecții respiratorii interminabile, cu tuse spastică, iritativă, cu accentuare mai ales în cursul nopții, cu năsuc înfundat și dificultate la respirat aproape permanent și secreții nazale care deveneau abundente doar în timpul episoadelor acute. Un coșmar care nu se mai termina.
Pe R.S. a adus-o mama exasperată că în urma tratamentelor alopate, problemele doar se ameliorau dar nu dispăreau definitiv niciodată.
Consultând tot istoricul medical al copilului de la naștere până în prezent, am descoperit o dermatită atopică aparută în primele luni de viață ameliorată numai cu administrare de unguente cu corticosteroizi iar, de la vârsta de 6 luni, din cauza prezenței de mucus în scaun și a modificărilor de tranzit intestinal, medicul pediatru ridică suspiciunea de intolerantă la lactoză și recomandă lapte praf fără lactoză. Pentru câteva luni evoluția fetiței este bună, creșterea în greutate este lentă, întotdeauna la limita inferioară a curbei ponderale, dar constantă. După vârsta de 1 an apar episoade recurente de otită care par să domine tabloul clinic al copilului. Toată simptomatologia se accentuează odată cu intrarea în comunitate, după vârsta de 2 ani și jumătate. La 4 ani este diagnosticată cu rinoadenoidită cronică și primește recomandare de intervenție chirurgicală pe care, părinții decid să o facă.
În următorii 2 ani, otitele nu mai apar, episoadele de IACRS (infecții acute ale călor respiratorii superioare) se răresc foarte mult în schimb tabloul clinic este dominat de o tuse care ajunge să fie aproape continuă, indiferent de sezon, atât în timpul zilei dar, mai ales noaptea, ceea ce împiedică foarte mult instalarea unui somn odihnitor.
Urmează o perioadă de câteva luni de investigații recomandate de medicul pediatru și de alerolog dar care nu aduc informații clarificatoare asupra cazului și fetița este pusă pe tratament cu antihistaminice și bronhodilatatoare (la nevoie), însă tusea nu dă semne de ameliorare satisfăcătoare pentru micuța noastră pacientă.
Când am vazut-o la cabinet, în urma examenului clinic, am observat că fetița era palidă, încercănată, cu o greutate mai mică decât media normalității, fără ascultație pulmonară semnificativă, cu multiple carii dentare, abdomen balonat și discret sensibil la palpare, apetit capricios, orientat către lactate și produse făinoase.
Analizele de laborator care mi-au fost prezentate arătau o creștere semnificativă a Ig E-urilor, moderată a eozinofilelor și valori scăzute ale rezervei de fier. Panelul de alergeni recomandat de medicul alergolog nu a evidențiat nici un fel de reacție alergică, mediată IgE, la nici unul din alergenii testați.
În urma consultației, după ce am explicat părinților care este abordarea medicinei funcționale în astfel de cazuri, le-am recomandat testarea microbiomului intestinal împreună cu zonulina și histamina din scaun, testarea intoleranțelor alimentare mediate IgG și dozarea EPC (proteina cationică a eozinofilelor).
Rezultate finale ale acestor teste au adus multă claritate cazului, în sensul că, fetița avea câteva intoreranțe alimentare importante, în special la alimentele pe care le consuma în mod frecvent și cu mare plăcere, testul de microbiom intestinal ne-a arătat prezența unor categorii de bacterii agresive generatoare de histamină la nivel intestinal, zonulina la valori crescute a susținut supoziția de sindrom de intestin permeabil care s-a dezvoltat în urma numeroaselor tratamente cu antibiotice administrate pentru cele mai multe din episoadele acute de boală, iar EPC-ul, și ea la valori mari, mi-a confirmat terenul alergic pe care s-au dezvoltat toate aceste afecțiuni.
Schema terapeutică pe care am recomandat-o a fost o combinație de gemoderivate, remedii homeopate, probiotice adaptate configurație microbiomului intestinal și suplimente alimentare adaptate vârstei care au avut drept scop refacerea și echilibrarea microbiomului intestinal precum și imunomodularea.
Însă, cea mai provocatoare intervenție, mai ales pentru părinți dar și pentru copil, a fost cea nutrițională pentru că a necesitat eliminarea din dieta zilnică a alimentelor la care fetița dezvoltase intoleranță, pentru o perioadă de timp determinată și care reprezentau, oarecum, baza alimentației ei zilnice.
Rezultatul tratamentului!! După 1 lună tusea care persista de aproximativ 2 ani și care nu a avut răspuns pozitiv satisfăcător la medicația alopată, dispăruse în proporție de peste 80%, obstrucția nazală s-a ameliorat complet iar fetița se odihnea mult mai bine, devenise mai liniștită și mai focusată pe activitățile pe care le făcea la școală iar modificările bruște de dispoziție se răriseră semnificativ.
După încă 1 lună simptomatologia a remis complet, apetitul restabilit ducând la o creștere în greutate de peste 1 kg, ceea ce nu se mai întâmplase de aproape un an. În acest moment, micuța mea pacientă revine la consultație destul de rar, pentru afecțiuni intercurente care se pot rezolva ușor, cu suplimente si fitoterapeutice adaptate vârstei și situației clinice, nu mai tușește, în dietă s-au reintrodus treptat, în doze controlate, după o anumită strategie, alimentele la care era intolerantă și pe care acum le consumă, dar mai rar și în cantități mai mici.
