Mucoasa intestinală are funcția de a 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗮𝗯𝘀𝗼𝗿𝗯𝘁̦𝗶𝗮 𝗻𝘂𝘁𝗿𝗶𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 și de a 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶 𝗽𝗮̆𝘁𝗿𝘂𝗻𝗱𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗶̂𝗻 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺 𝗮 𝗺𝗼𝗹𝗲𝗰𝘂𝗹𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗺𝗮𝗿𝗶, 𝗰𝘂 𝗽𝗼𝘁𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮𝗹 𝘁𝗼𝘅𝗶𝗰 𝘀𝗮𝘂 𝗮𝗹𝗲𝗿𝗴𝗼𝗴𝗲𝗻. Deci funcționează ca o barieră selectivă și semipermeabilă, asigurând protecția imunitară prin secreția imunoglobulinelor de tip Ig A.
În situația în care este efectat rolul mucoasei intestinale, se poate ajunge la permeabilitate intestinală crescută, cunoscută sub numele de 𝘀𝗶𝗻𝗱𝗿𝗼𝗺 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗲𝗮𝗯𝗶𝗹.
𝗖𝘂𝗺 𝗻𝗲 𝗮𝗳𝗲𝗰𝘁𝗲𝗮𝘇𝗮̆ 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝘀𝗶𝗻𝗱𝗿𝗼𝗺𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗲𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝗮𝗹𝗮̆?
În primul rând, această afecțiune permite absorbția moleculelor antigenice împreună cu bacteriile sau diverse toxine ale acestora ceea cauzează dezechilibre importante la nivelul întregului organism, de la oboseală cronică și ceață mentală până la artrită și afecțiuni cutanate cronice.
Ultimele studii în acest domeniu subliniază relația directă dintre permeabilitatea intestinală și unele boli foarte frecvent întâlnite în zilele noastre, printre care:
1. Bolile autoimune – aproape întotdeauna acestea sunt asociate cu creșterea permeabilității intestinale iar remisia lor presupune, în mare parte, un lung proces de reparare a acesteia.
2. Sindromul de oboseală cronică este în relație directă cu fenomenele inflamatorii cronice gererate de intoleranțele alimentare individuale și, prin simptomele pe care le generează, poate reduce foarte mult calitatea vieții.
3. Dermatita atopică
4. Astmul bronșic
5. Autismul și alte patologii neuro-psihiatrice cronice și multe altele.
𝗖𝗔𝗨𝗭𝗘𝗟𝗘 𝗦𝗜𝗡𝗗𝗥𝗢𝗠𝗨𝗟𝗨𝗜 𝗗𝗘 𝗜𝗡𝗧𝗘𝗦𝗧𝗜𝗡 𝗣𝗘𝗥𝗠𝗘𝗔𝗕𝗜𝗟
Având în vedere implicarea atât de largă a acestui sindrom de permeabilitate intestinală în atât de multe afecțiuni, este foarte important să cunoaștem care ar fi 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗳𝗿𝗲𝗰𝘃𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗰𝗮𝘂𝘇𝗲 care îl provoacă:
- 𝗜𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲 (sau consumul în cantități prea mari sau prea dese ale acelorași alimente). Sunt strâns legate de permeabiltatea intestinală prin declanșarea unor reacții imune necorespunzătoare pe care le pot da unele alimente. Acest fapt permite dezechilibre la nivelul sistemului imunitar al tubului digestiv și crearea de anticorpi care, ulterior, vor putea ataca diferite structuri și organe din corpul nostru.
- 𝗔𝗹𝗰𝗼𝗼𝗹𝘂𝗹. Cu cât consumul de alcool este mai mare, cu atât este mai mare gradul de permeabilitate intestinală, deoarece, prin asta se creează o deficiență importantă de N-acetil-glucozamină care este o componentă primordială a celulelor epiteliului intestinal.
- 𝗔𝗻𝘁𝗶𝗯𝗶𝗼𝘁𝗶𝗰𝗲𝗹𝗲. Acest tip de medicamente inhibă creșterea și dezvoltarea bacteriilor benefice cu proliferearea exagerată a celor dăunătoare și creșterea potențialului de reținere a oportuniștilor la nivelul mucoasei.
- 𝗔𝗻𝘁𝗶𝗶𝗻𝗳𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗹𝗲 𝗻𝗲𝘀𝘁𝗲𝗿𝗼𝗶𝗱𝗶𝗲𝗻𝗲 (𝗔𝗜𝗡𝗦). Cele mai frecvent utilizate sunt ibuprofenul, aspirina, ketoprofenul prin scăderea nivelului de N-acetil-glucozamină și prostaglandine. Această clasă de medicamente dezactivează producția de energie celulară, ducând la diminuarea capacității de regenerare a celulei și, în final, la moartea ei.
- 𝗖𝗼𝗿𝘁𝗶𝗰𝗼𝘀𝘁𝗲𝗿𝗼𝗶𝘇𝗶𝗶 (prednisonul, cortizonul etc.) inhibă sinteza de Ig A secretor de la nivelul mucoaselor.
- 𝗦𝗲𝗰𝗿𝗲𝘁̦𝗶𝗮 𝗶𝗻𝘀𝘂𝗳𝗶𝗰𝗶𝗲𝗻𝘁𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗶𝗺𝘂𝗻𝗼𝗴𝗹𝗼𝗯𝘂𝗹𝗶𝗻𝗮̆ 𝗔 (𝗜𝗴 𝗔) care poate fi cauzată de dezechilibrul bacteriilor intestinale, de stresul cronic și de efortul fizic, atât in sensul excesului cât și al deficitului.
- 𝗗𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝗲𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗻𝘂𝘁𝗿𝗶𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽𝘂𝗹 𝗮𝗺𝗶𝗻𝗼𝗮𝗰𝗶𝘇𝗶𝗹𝗼𝗿 (L-glutamină, N-acetil- glucozamină etc.), 𝘃𝗶𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗔 𝘀̦𝗶 𝗭𝗶𝗻𝗰 care au un rol foarte important în procesele de regenerare și refacere a peretelui intestinal.
- 𝗜𝗻𝗳𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗰𝘂 𝗯𝗮𝗰𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 (enterobacter, klebsiella, proteus, pseudomonas, E. coli), 𝗰𝘂 𝗽𝗮𝗿𝗮𝘇𝗶𝘁̦𝗶 𝘀̦𝗶 𝗳𝘂𝗻𝗴𝗶 (candida, geotrichum).
- 𝗦𝘁𝗿𝗲𝘀𝘂𝗹 𝗰𝗿𝗼𝗻𝗶𝗰 care poate fi de natură fizică (antrenamente dificile și îndelungate), traumele psihologice sau emoționale, boli cronice consumptive.
- 𝗗𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝘁 𝗱𝗲 𝗲𝗻𝘇𝗶𝗺𝗲 𝗱𝗶𝗴𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗲, hipoclorhidria (reducerea acidității gastrice), reducerea producției de acizi biliari, diaree cronică.
𝗠𝗼𝗱𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝘃𝗶𝗻𝗱𝗲𝗰𝗮 𝘀𝗶𝗻𝗱𝗿𝗼𝗺𝘂𝗹 𝗶𝗻𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗲𝗮𝗯𝗶𝗹 cu ajutorul medicinei funcționale.
1. Primul pas important în procesul de vindecare este eliminarea alimentelor, băuturilor și medicamentelor care au fost menționate mai sus (alcoolul, antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene, corticosteroizii etc.).
2. Pe lângă aceste intervenții terapeutice se mai recomandă reducerea hormonilor de stres și corectarea disbiozei intestinale.
3. Un alt tip de intervenție terapeutică se adresează mucoasei intestinale prin creșterea aportului de nutienți cu rol în hrănirea celulelor din structura acesteia și diverse formule fitoterapeutice care pot reduce inflamația. Printre cei mai eficienți nutrienți se numără:
- 𝗚𝗹𝘂𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮, combustibilul preferat al enterocitelor;
- 𝗡𝗔𝗚 (𝗡-𝗮𝗰𝗲𝘁𝗶𝗹-𝗴𝗹𝘂𝗰𝗼𝘇𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮), cu rol în sinteza mucusului protector
- 𝗔𝗰𝗶𝗱𝘂𝗹 𝗯𝘂𝘁𝗶𝗿𝗶𝗰, un acid gras cu lanț scurt, produs în mod natural în intestinul uman care hrănește colonocitele și influențează aderența bacteriilor prietenoase la nivelul colonului. Acest acid benefic derivă din fermentarea fibrelor solubile de către bacteriile din colon;
- 𝗙𝗶𝗯𝗿𝗲𝗹𝗲 𝘃𝗲𝗴𝗲𝘁𝗮𝗹𝗲 au un rol foarte important în hrana pentru cohorte întregi de bacterii intestinale, scad PH-ului intestinal, îmbunătățesc tranzitul și scad colesterolul;
- 𝗦𝗮𝗰𝗰𝗵𝗮𝗿𝗼𝗺𝘆𝗰𝗲𝘀 𝗯𝗼𝘂𝗹𝗮𝗿𝗱𝗶𝗶 care este o drojdie cu rol în creșterea Ig A secretorii și modularea imunitară. Inhibă efectele patogene ale unor anumite microorganisme și/sau toxine ale acestora. Are efect trofic și imunostimulator asupra tractului intestinal;
- 𝗨𝗹𝗲𝗶𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗽𝗲𝘀̦𝘁𝗲 cu rol puternic antiinflamator;
- 𝗤𝘂𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗶𝗻𝗮, cel mai cunoscut flavonoid cu rol în modularea procesului de permeabilitate capilară de la nivelul mucoasei intestinale. Acționează ca un antioxidant, neutralizând acțiunea radicalilor liberi (compuși chimici instabili care pot distruge membranele celulare și ADN-ul, având ca efect moartea celulelor). Quercitina poate contribui la ameliorarea alergiilor, a inflamațiilor, a manifestărilor răcelii și a afecțiunilor cardiovasculare.
