“𝑀𝑒𝑑𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑣𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑛𝑢 𝑣𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑢𝑚𝑎𝑛 𝑐𝑢 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑐𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑏𝑎̆ 𝑣𝑜𝑟 𝑣𝑖𝑛𝑑𝑒𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖 𝑏𝑜𝑙𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑒.” – 𝑇ℎ𝑜𝑚𝑎𝑠 𝐸𝑑𝑖𝑠𝑜𝑛
𝗣𝘀𝗼𝗿𝗶𝗮𝘇𝗶𝘀𝘂𝗹 este o boală autoimună caracterizată printr-o îngroșare accentuată a pielii și formarea unor plăci tegumentare acoperite de scuame albicioase.
Ca și în cazul celorlalte boli autoimune, există o strânsă corelație între dereglările microbiomului intestinal cât și cel al pielii.
În ceea ce privește 𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼𝗯𝗶𝗼𝗺𝘂𝗹 𝗽𝗶𝗲𝗹𝗶𝗶, s-a constatat o abundență a bacteriilor de tip proteolitic din categoria Firmicutes, Actinobacterii, Proteobacterii precum și specii oportuniste de Streptococi și Stafilococi, acolo unde existau leziuni mai vechi.
În aceeași măsură a fost demonstrată și legătura dintre 𝗱𝗶𝘀𝗯𝗶𝗼𝘇𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝗮𝗹𝗮̆, cu prezența unor anumite categorii de bacterii, și psoriazis. Prin toxinele pe care le eliberează aceste bacterii se întrețin fenomenele inflamatorii cronice.
Există mai multe forme clinice de psoriazis iar simptomatologia care le însoțeste depinde de la persoană la persoană însă, cel mai frecvent întâlnim plăci cu piele îngroșată, eritematoasă, acoperite de scuame, piele uscată care se poate fisura și poate sângera, senzația de mâncărime în jurul leziunilor cutanate, unghii friabile, cu afectarea a patului unghial etc.
Toate aceste simptome pot avea perioade de acutizare dar și perioade când sunt foarte mult ameliorate.
Implicarea intoleranțelor alimentare în declanșarea psoriazisului a fost intens studiată in ultima perioadă ajungându-se la concluzia că alimente precum zahărul, lactatele, glutenul, anumite condimente, carnea roșie, citricele, legumele din categoria solanacee, care au în comun faptul că pot duce la o acumulare mare de histamină la nivel intestinal, pot ține pacientul perioade lungi de timp în faza activă a bolii.
Implicarea intoleranțelor alimentare în 𝗱𝗲𝗰𝗹𝗮𝗻𝘀̦𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗽𝘀𝗼𝗿𝗶𝗮𝘇𝗶𝘀𝘂𝗹𝘂𝗶 a fost intens studiată in ultima perioadă ajungându-se la concluzia că alimente precum: zahărul, lactatele, glutenul, anumite condimente, carnea roșie, citricele, legumele din categoria solanacee, care au în comun faptul că pot duce la o 𝗮𝗰𝘂𝗺𝘂𝗹𝗮𝗿𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗵𝗶𝘀𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹 𝗶𝗻𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝗮𝗹, pot ține pacientul perioade lungi de timp în faza activă a bolii.
Dintre deficiențele nutriționale, 𝗱𝗲𝘇𝗲𝗰𝗵𝗶𝗹𝗶𝗯𝗿𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝗰𝗶𝗱 𝗴𝗿𝗮𝘀 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗼𝗺𝗲𝗴𝗮 𝟯, 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗶𝗻𝗳𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 și 𝗰𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗼𝗺𝗲𝗴𝗮 𝟲, 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗻𝗳𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁𝗼𝗿, joacă un rol foarte important în sănătatea pielii noastre.
1. Adoptarea unei 𝗱𝗶𝗲𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗶𝗻𝗳𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁𝗼𝗿 care să includă multe vegetale, verdețuri, ierburi aromatice, carne de la animale hrănite cu iarbă, pește proaspăt, avocado, supă de oase, ulei de cocos, alimente cu indice glicemic mic.
2. 𝗥𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗲𝘅𝗽𝘂𝗻𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗹𝗮 𝘁𝗼𝘅𝗶𝗻𝗲𝗹𝗲 din mediul de viață prin cosumul unor alimente cât mai curate, a apei care a fost purificată, a unor produse de curățenie și îngrijire personală cât mai naturale, evitarea spațiilor care pot fi contaminate cu mucegaiuri.
3. 𝗢𝗽𝘁𝗶𝗺𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮̆ 𝗗, cu rol de suport în buna funcționare a sistemului imunitar și a proceselor de refacere și regenerare a structurilor pielii. Cel mai bun mod de a realiza acest lucru este expunerea la soare și consumul alimentelor bogate in vitamina D (pește gras, ficat, ouă) sau suplimentarea, atunci când este cazul, cu doze cuprinse între 5000-10000 UI/zi, 𝗶̂𝗻 𝗮𝘀𝗼𝗰𝗶𝗲𝗿𝗲 𝗰𝘂 𝘃𝗶𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗞𝟮.
4. 𝗢𝗽𝘁𝗶𝗺𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗭𝗶𝗻𝗰 𝘀̦𝗶 𝘃𝗶𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗔 cu rol foarte important în sănătatea pielii.
5. 𝗦𝘂𝗽𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝘂 𝗢𝗺𝗲𝗴𝗮 𝟯 𝘀̦𝗶 𝗥𝗲𝘀𝘃𝗲𝗿𝗮𝘁𝗿𝗼𝗹, un polifenol cu efecte puternice in procesele de refacere și regenerare a pielii
6. 𝗔𝗱𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗤𝘂𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗶𝗻𝗮̆, 500mg de 2 ori pe zi, cu rol în reducerea inflamației, suport mitocondrial și controlul eliberării de histamină.
7. 𝗙𝗼𝘁𝗼𝘁𝗲𝗿𝗮𝗽𝗶𝗮 – terapia cu lumină roșie și sauna cu infraroșu s-au dovedit că îmbunătățesc condiția pielii, reduc inflamația și dimensiunile leziunilor cutanate.
