Odată cu venirea sezonului rece, tot mai mulți oameni simt o epuizare greu de definit. Se trezesc fără energie, își pierd motivația, se concentrează mai greu și simt un fel de „ceață mentală” care îi însoțește toată ziua. Pentru unii, este doar o ușoară scădere a tonusului. Pentru alții, este o stare apăsătoare care le afectează calitatea vieții.
Medicina tradițională numește asta „astenie de iarnă”. Medicina funcțională vede în aceste simptome un semnal metabolic, hormonal și emoțional, o dovadă că organismul încearcă să facă față unor modificări profunde ale mediului și ale ritmurilor interne.
Iarna nu este doar o schimbare de anotimp. Pentru corp, este o schimbare de program biologic.
De ce suntem mai obosiți iarna: un răspuns mai profund decât pare
Lumina redusă este primul mare factor care influențează energia. Ritmul circadian este orchestratorul unitar al tuturor proceselor: somn, hormoni, digestie, imunitate, dispoziție, temperatură corporală.
Când zilele se scurtează, acest ceas intern primește semnale contradictorii:
– creierul „crede” că este încă noapte
– secreția de melatonină se prelungește
– producția de serotonină scade
– metabolismul încetinește
– capacitatea de concentrare se reduce
Ce este fascinant este că organismul intră într-un mod de conservare, ca un mecanism de protecție ancestral. În natură, iarna este un sezon al economiei de energie. Dar stilul nostru de viață solicitant și ritmul modern nu se adaptează acestui ciclu biologic — de aici conflictul și epuizarea.
La persoanele deja sensibile, stresate sau cu deficite nutriționale, această perioadă devine un moment critic.
Rolul vitaminei D: hormonul luminii care dispare iarna
Vitamina D este un hormon cu roluri majore în organism. Iarna, lipsa expunerii la soare duce la scăderi drastice ale nivelului sanguin. Puțini înțeleg cât de mult influențează vitamina D starea generală.
Vitamina D reglează:
– sinteza serotoninei (hormonul stării de bine)
– funcția imunitară
– nivelul inflamației
– rezistența la infecții
– funcția musculară
– metabolismul glucozei
– sănătatea cerebrală
– echilibrul hormonal
Un nivel scăzut se traduce prin:
– oboseală rezistentă la somn
– stări de tristețe sau anxietate
– somnolență în timpul zilei
– infecții repetate
– dureri articulare și musculare
– sensibilitate la frig
– lipsă de motivație
Vitamina D influențează chiar și ritmul de detoxifiere hepatică, ceea ce explică de ce unii pacienți se simt mai „încărcați” iarna.
Nivelurile sub 30 ng/mL sunt insuficiente.
Nivelurile sub 20 ng/mL sunt un semnal de alarmă.
Nivelul optim pentru funcționarea corpului în sezonul rece este 45–60 ng/mL.
Tiroida: motorul metabolismului care se blochează iarna
Tiroida este responsabilă de producerea energiei interne (termogeneza). În sezonul rece, organismul are nevoie de mai multă căldură, deci tiroida trebuie să lucreze mai intens.
Problema este că la mulți oameni tiroida deja funcționează suboptim, iar iarna devine suprasolicitată.
Semne că tiroida suferă în sezonul rece:
– oboseală profundă
– senzația permanentă de frig
– metabolism încetinit
– îngrășare
– digestie lentă
– piele uscată
– păr casant
– tulburări de concentrare
– stări depresive ușoare
Iarna afectează tiroida prin:
– melatonină crescută în orele dimineții
– deficit sever de vitamina D
– conversie slabă T4 → T3 din cauza inflamației
– nivel scăzut de seleniu, zinc sau fier (frecvent iarna)
– stres cronic de final de an
Este foarte frecvent ca astenia de iarnă să fie, de fapt, hipotiroidism subdiagnosticat, mai ales la femei.
Melatonina: hormonul somnului care devine prea puternic
Melatonina este esențială pentru somn, dar iarna devine un factor major al oboselii. Lumina insuficientă face ca secreția de melatonină să fie crescută chiar și dimineața, iar acest lucru produce un efect vizibil:
– trezire dificilă
– lentoare mentală
– lipsă de vitalitate
– somnolență la ore nepotrivite
– creșterea nevoii de carbohidrați
– lipsa motivației
Melatonina are și un rol imunitar foarte activ. Iarna, corpul o crește instinctiv pentru a proteja organismul, dar efectul secundar este scăderea energiei.
Este ca și cum organismul ar sta cu un picior pe frână, chiar dacă tu încerci să accelerezi.
Inflamația: factorul ascuns care se amplifică în sezonul rece
Inflamația de grad scăzut devine mai accentuată iarna din mai multe motive:
– oamenii se mișcă mai puțin
– mănâncă mai multe preparate grele
– consumă mai multe dulciuri din cauza serotoninei scăzute
– încăperile sunt uscate și încălzite excesiv
– stresul crește (sfârșit de an, presiuni, responsabilități)
– infecțiile virale sunt mai frecvente
– flora intestinală este mai vulnerabilă
Inflamația cronică produce:
– oboseală persistentă
– „brain fog”
– dureri de corp
– imunitate redusă
– stări de iritabilitate
– somn neodihnitor
Mitocondriile (fabricile de energie) funcționează prost într-un mediu inflamat, ceea ce explică oboseala aparent inexplicabilă.
Microbiomul și serotonina: legătura nevăzută dintre intestin și stările de iarnă
Microbiomul suferă semnificativ iarna. Alimentația săracă în fibre, lipsa legumelor proaspete, consumul crescut de gluten, lactate, dulciuri și alcool influențează flora intestinală.
Consecințele sunt imediate:
– scăderea producției de serotonină
– inflamație intestinală
– permeabilitate crescută
– disconfort digestiv
– poftă de dulce
– oboseală mentală
– dispoziție scăzută
Cum se explică?
90% din serotonina corpului este produsă în intestin. Dacă microbiomul este dezechilibrat, serotonina nu poate fi sintetizată corespunzător, iar starea emoțională și energia scad.
Pacienții observă adesea:
– balonare crescută iarna
– digestie mai lentă
– intoleranță la anumite alimente
– poftă de carbohidrați
– sensibilitate la histamină
Toate acestea contribuie la tabloul numit „astenie de iarnă”.
Ce ascunde, în realitate, astenia de iarnă
Dincolo de schimbările sezoniere, această oboseală poate ascunde:
– hipotiroidism subclinic
– deficit mare de vitamina D
– deficit de magneziu și fier
– funcție suprarenaliană scăzută (burnout)
– inflamație cronică
– intoleranță la histamină
– disbioză sau SIBO
– depresie sezonieră
– perturbări ale somnului
– rezistență la insulină
Astenia este, de fapt, vârful unui aisberg biologic.
Cum corectăm funcțional astenia de iarnă
– Optimizarea vitaminei D la valori de 45–60 ng/mL
– Evaluarea tiroidei (TSH, FT3, FT4, anticorpi)
– Susținerea somnului prin reglarea expunerii la lumină
– Hidratare reală și aerisire frecventă
– Alimentație antiinflamatoare
– Suplimente precum: magneziu, Omega-3, zinc, vitamina C
– Refacerea microbiomului cu fibre, probiotice și prebiotice
– Mișcare moderată, dar constantă (nu neapărat intensă)
– Gestionarea stresului și reglarea sistemului nervos
– Stabilirea unui ritm circadian clar
Este esențial să respectăm nevoile naturale ale corpului în acest sezon, fără să-l forțăm să funcționeze ca vara.
Astenia de iarnă nu este un moft, nici o închipuire. Este un limbaj al corpului, o reacție firească la lipsa luminii, la schimbările hormonale și la presiunile moderne care nu țin cont de ritmurile naturii.
Privită funcțional, astenia devine o invitație la reconectare, la echilibru și la o înțelegere mai profundă a corpului.
Iarna poate fi grea pentru organism, dar cu susținerea potrivită, poate deveni un sezon de reconstrucție interioară și de regenerare.
