Histamina este una dintre cele mai fascinante, dar și controversate molecule din organism. Cu roluri importante în apărarea corpului și în menținerea echilibrului intern, histamina poate deveni un „dușman” atunci când se acumulează în exces sau când organismul nu reușește să o descompună eficient. Vom descoperi în acest articol cum histamina ne afectează sănătatea, efectele mai puțin cunoscute pe care le poate avea și cum putem gestiona nivelul său din organism.
Ce este histamina și ce rol joacă în organism?
Histamina este o amină biogenică, produsă de anumite celule imune (mastocite și bazofile), dar și de neuronii din creier și de celulele stomacului. Ea are multiple funcții, esențiale pentru menținerea sănătății:
1. La nivelul sistemul imunitar, atunci când corpul detectează un agent periculos (cum ar fi un alergen sau o bacterie), mastocitele eliberează histamină pentru a semnaliza prezența acestuia și a declanșa o reacție inflamatorie. Această reacție este esențială pentru apărare, deoarece dilată vasele de sânge, permițând celulelor albe să ajungă rapid la locul infecției. Însă, când histamina este eliberată în exces, se pot declanșa simptome exagerate, cum ar fi mâncărimi, inflamații și chiar șoc anafilactic.
2. La nivelul sistemului digestiv, histamina stimulează celulele stomacului să producă acid gastric, contribuind la o digestie eficientă a alimentelor. Persoanele cu intoleranță la histamină pot suferi de tulburări digestive, întrucât un exces de histamină poate irita mucoasa intestinală, cauzând dureri abdominale și inflamație.
3. La nivelul sistemului nervos, histamina funcționează ca neurotransmițător. Ea este responsabilă de vigilență, atenție și reglarea somnului. O producție excesivă de histamină în creier poate declanșa simptome precum anxietatea, iritabilitatea și dificultățile de somn.
Nivelurile de histamină sunt ridicate la trezire și scad pe parcursul zilei, sugerând că aceasta ne influențează direct ritmurile circadiene.
Efectele mai puțin cunoscute ale histaminei asupra sănătății
Excesul de histamină nu se manifestă doar prin reacții alergice sau inflamație. Această moleculă poate avea un impact sistemic asupra întregului organism, cu efecte mai subtile și adesea trecute cu vederea de tipul:
a. Probleme digestive persistente. Intoleranța la histamină poate cauza simptome precum balonarea, flatulența și dispepsia, care sunt adesea atribuite altor cauze. Uneori, aceste simptome pot apărea la scurt timp după ce mâncăm alimente bogate în histamină, precum brânzeturi maturate sau vin roșu.
b.Tulburări neuropsihiatrice. Nivelurile crescute de histamină în creier sunt asociate cu anxietatea și tulburările de dispoziție. Persoanele afectate pot experimenta atacuri de panică, schimbări bruște de dispoziție sau chiar episoade de depresie. În medicina funcțională, se pune accent pe identificarea nivelului de histamină atunci când aceste simptome nu răspund la tratamentele obișnuite.
c. Migrene și dureri de cap. Histamina este un vasodilatator, ceea ce înseamnă că poate dilata vasele de sânge. La persoanele sensibile, această acțiune poate provoca migrene intense. Multe persoane cu intoleranță la histamină raportează ameliorarea migrenelor prin evitarea alimentelor care o conțin.
d. Impact hormonal. În special la femei, nivelul de histamină este interconectat cu nivelul de estrogen. În anumite faze ale ciclului menstrual, creșterea nivelului de estrogen poate stimula producția de histamină, accentuând simptomele de intoleranță. Femeile cu sensibilitate la histamină raportează simptome accentuate de sindrom premenstrual, incluzând anxietate și migrene.
În această situație, o recomandare utilă ar fi evitarea alimentelor bogate în histamină în timpul perioadei premenstruale poate ajuta la reducerea acestor simptome.
Histamina și alimentele – Surse ascunse și factori declanșatori
Histamina din alimente se acumulează mai ales în timpul proceselor de fermentare, maturare și procesare. Iată câteva categorii de alimente problematice:
- Produse fermentate și brânzeturi. Varza murată, iaurtul, kimchi-ul și alte produse fermentate sunt bogate în histamină. De asemenea, brânzeturile maturate, ca parmezanul sau brie-ul, sunt la rândul lor surse de histamină.
- Carnea procesată. Salamurile, cârnații, baconul și alte tipuri de carne afumată sau uscată au un conținut crescut de histamină, întrucât procesul de depozitare permite bacteriilor să convertească aminoacizii în histamină.
- Fructe și legume de tipul roșiilor, vinetelor, spanacul și avocado sunt surse naturale de histamină. Consumul acestora în cantități mari poate agrava simptomele celor sensibili.
- Alcoolul este unul dintre cei mai puternici „declanșatori” ai eliberării de histamină și, în același timp, blochează activitatea DAO, enzima esențială în descompunerea histaminei.
🍺Știați că berea și vinul roșu sunt mai bogate în histamină decât alte tipuri de alcool, iar persoanele cu intoleranță la histamină pot dezvolta rapid simptome ca înroșirea feței, palpitații și dureri de cap după consumul acestora ❓
Rolul bacteriilor producătoare de histamină în organism
În intestinul nostru trăiesc trilioane de bacterii, multe dintre ele implicate în producerea și degradarea histamine, acsta sunt:
a. Bacteriile care produc histamină. Anumite specii, cum ar fi Enterobacteriaceae și unele tipuri de Lactobacillus, pot converti aminoacizii alimentari în histamină. Când aceste bacterii proliferează în exces, cum se întâmplă în caz de disbioză, nivelul de histamină crește semnificativ, agravând intoleranța la această moleculă.
b. Bacteriile care degradează histamina. Specii precum Bifidobacterium longum pot contribui la degradarea histaminei, protejând organismul de efectele negative ale acesteia. Consumul de probiotice specifice, care nu produc histamină, poate ajuta la echilibrarea microbiomului și reducerea acumulării acesteia.
‼️Având în vedere acest context, probioticele trebuie selectate cu grijă, deoarece nu toate tulpinile bacteriene sunt potrivite pentru persoanele cu intoleranță la histamină. Unele probiotice pot chiar crește nivelul acesteia, în loc să îl reducă ‼️
Cum putem reduce încărcătura cu histamină a organismului?
Pentru a reduce impactul histaminei, este necesară o abordare holistică, care include modificări alimentare, susținerea funcției enzimatice și îmbunătățirea microbiomului:
1. Dieta săracă în histamină. Este ideal să consumați alimente proaspete, evitându-le pe cele fermentate, procesate sau depozitate pentru perioade lungi de timp. Fructele proaspete (cu excepția citricelor) și legumele (cu excepția celor menționate mai sus) sunt opțiuni sigure pentru a evita histamina.
2. Suplimente cu diaminoxidază (DAO). Enzima DAO, produsă de intestin, este responsabilă de descompunerea histaminei. Persoanele care nu au suficientă DAO din cauza unor afecțiuni digestive, precum sindromul de intestin iritabil, pot beneficia de suplimente DAO, care ajută la evitarea acumulării de histamină.
