Cauzele profunde și soluții terapeutice personalizate în depresie
Depresia este o tulburare complexă, care afectează nu doar mintea, ci și corpul. Deși se manifestă prin simptome evidente precum tristețea profundă, lipsa de energie, lipsa motivației și apatie, cauzele ei sunt adesea mai subtile și mai greu de identificat. În acest articol vom explora simptomele depresiei și vom aprofunda cauzele mai puțin cunoscute, inclusiv microbiomul intestinal, precum și intervențiile terapeutice adaptate acestor cauze.
Simptomele depresiei pot varia, dar cele mai frecvente sunt:
- Tristețe persistentă, anxietate sau senzația de gol interior,
- Pierderea interesului pentru activitățile plăcute,
- Oboseală cronică și lipsa de motivație și de sens,
- Probleme de somn și alimentație,
- Gânduri recurente de moarte sau suicid,
- Dificultăți de concentrare și memorie.
Cauzele profunde și mai puțin cunoscute ale depresiei
1. Scăderea nivelului de dopamină și serotonină, substanțe chimice naturale care fac posibilă conunicarea dintre neuroni și sistemul imunitar, cel endocrin, gastro-intestinal, etc. Aceste substanțe ne guvernează emoțiile, memoria, dispoziția, comportamentul, somnul, capacitatea de memorare și motivația. Neurotransmițătorii sunt sintetizați din aminoacizii obținuți din hrana noastră cea de toate zilele, ceea ce ne motivează și mai mult să avem o alimentație diversificată, echilibrată și de bună calitate în loc să fim nevoiți să ne luăm doza zilnică de bună-dispoziție din medicația antidepresivă.
2. Hipoglicemia, indusă de consumul excesiv de zahăr și cafeină, urmate de descărcarea prea mare de insulină și cortizol, pot cauza fenomene de tip anxios-depresiv. În acest context, corectarea aportului de carbohidrați rafinați și cafea va modifica foarte mult starea de bine și dispoziția acestor persoane.
3. Statusul inflamator și impactul lui asupra creierului. Inflamația cronică este o cauză esențială și adesea ignorată a depresiei. Inflamația este răspunsul natural al corpului la infecții sau leziuni, însă, atunci când devine cronică, poate afecta sănătatea creierului. Inflamația sistemică determină eliberarea de citokine, care perturbă funcționarea neurotransmițătorilor implicați în reglarea stării de spirit, cum ar fi serotonina și dopamina. Ca și atitudine terapeutică amintim:
- dieta antiinflamatoare, bogată în legume, fructe, pește gras și nuci.
- suplimente cu omega-3 (ulei de pește de calitate, 2-3 grame pe zi), care au efecte antiinflamatoare.
- curcumina (din turmeric) și ghimbirul sunt, de asemenea, puternici agenți antiinflamatori care pot fi incluși în dietă sau sub formă de suplimente.
- practicarea tehnicilor de relaxare pentru a reduce stresul și inflamația sistemică (tehnici de relaxare, respirație profundă, anumite tipuri de mișcare/activitate fizică).
4. Disfuncția axei HPA (hipotalamo-hipofizo-suprarenală) și epuizarea sistemului de răspuns la stres
Axa HPA este principalul sistem responsabil de răspunsul organismului la stres. Când stresul este cronic și necontrolat, axa HPA devine disfuncțională, ceea ce duce la secreții anormale de cortizol, hormonul stresului. Acest dezechilibru are efecte profunde asupra stării de spirit, conducând la simptome de depresie, anxietate și oboseală. Măsurile terapeutice pot include:
- tehnici de reducere a stresului,
- adaptogene naturale precum ashwagandha, rhodiola și ginseng siberian pot ajuta la reglarea axei HPA și la creșterea rezistenței la stres. Magneziul în doze corespunzătoare este, și el, o resursă excelentă pentru relaxare și co-factor în sinteza celor mai importanți neurotransmițători.
- somn de calitate, deoarece somnul perturbat poate agrava disfuncția axei HPA. Melatonina sau suplimente pe bază de plante (cum ar fi valeriana sau mușețelul) pot susține un somn mai bun.
5. Deficiențele nutriționale și legătura cu depresia
Nutriția joacă un rol esențial în sănătatea creierului. Deficiențele nutriționale pot avea un impact direct asupra neurotransmițătorilor care reglează starea de spirit. Cele mai comune deficiențe asociate cu depresia includ:
- vitamina D, nivelurile scăzute sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor cu depresie.
- complexul de vitamine B, în special vitamina B12 și folatul, esențiale pentru producția de neurotransmițători.
- Omega-3, acizii grași EPA și DHA sunt implicați în funcționarea creierului și în reducerea inflamației.
- Magneziul, un mineral care ajută la reglarea activității neuronale și la prevenirea stresului oxidativ în creier.
Măsurile terapeutice presupun, cel mai frecvent:
- Suplimentarea cu vitamina D (după un test de sânge care să confirme deficiența) poate îmbunătăți starea de spirit și reduce simptomele depresiei.
- Administrarea complexului de vitamine B, mai ales B6, B9 (folat) și B12, poate stimula producția de serotonină.
- Un aport adecvat de omega-3, fie din alimentație (somon, sardine, semințe de in) sau suplimente (ulei de pește purificat).
- Magneziul poate fi administrat sub formă de suplimente (300-400 mg pe zi), ajutând la relaxare și susținerea sănătății mentale.
6. Dezechilibrele hormonale și rolul lor în depresie
Fluctuațiile hormonale, mai ales în cazul femeilor (menopauza, sarcina, ciclul menstrual), pot duce la depresie. Tulburările tiroidiene, în special hipotiroidismul, sunt o cauză frecventă a simptomelor depresive. Hormonii precum estrogenul și progesteronul joacă un rol crucial în reglarea stării de spirit, iar scăderea nivelului acestora poate provoca simptome de depresie. Ca și măsuri terapeutice:
- Testarea hormonilor pentru a evalua nivelurile de estrogen, progesteron și hormoni tiroidieni.
- Remedii naturale pentru reglarea dezechilibrelor hormonale, cum ar fi uleiul de primula, vitexul și cohosh-ul negru, pentru simptomele menopauzei, L-tyrozina și seleniu pentru disfuncțiile tiroidiene sau, pentru situațiile mai severe, terapia de substituție hormonală tiroidiană, cu hormoni bioidentici (prescrisă de un specialist) poate îmbunătăți considerabil simptomele depresive.
7. Microbiomul intestinal și depresia.
Un subiect din ce în ce mai cercetat este legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea emoțională. Intestinul este adesea denumit “al doilea creier” din cauza rețelei extinse de neuroni pe care o conține și a interacțiunii cu neurotransmițătorii. Dezechilibrele în flora intestinală (disbioza) pot afecta producția de serotonină, majoritatea acesteia fiind produsă în tractul gastrointestinal. Măsuri terapeutice:
- Probioticele (cum ar fi diferite tulpini de Lactobacillus și Bifidobacterium) pot ajuta la echilibrarea microbiomului și la îmbunătățirea stării de bine.
- Consumul de alimente fermentate (iaurt, kefir, varză murată) poate susține sănătatea microbiomului.
- Prebioticele (fibra din legume și fructe) ajută la hrănirea bacteriilor benefice din intestin.
8. Intoleranțele alimentare și depresia.
Legătura de cauzalitate dintre cel două este tot mai frecvent citată în studiile de specialitate mergând pâna acolo încât s-a afirmat că, creierul uman poate reacționa la substanțele chimice și la anumite alimente, printr-un răspuns de tip alergic, la fel ca și alte organe ale corpului. În fruntea listei cu aceste alimente se află glutenul (din cerealele care îl conțin), apoi cazeina din lapte, unele oleaginoase etc. Dependențele pentru un aliment pe care îl consumăm frecvent pentru că ne place foarte mult, dar și poftele noastre, reprezintă un indiciu foarte bun pentru acele alimente la care suntem intoleranți. Pe moment, consumul acestora ne conferă o stare de bine și ne ameliorează dispoziția, însă după ce starea euforică se evaporă, adesea apar simptome de depresie. Testele de intoleranțe alimentare și excluderea acelor produse care nu ne fac bine (pentru un timp) pot înbunătăți mult starea.
9. Histadelia ( niveluri anormal de ridicate ale histaminei, în organism). Histamina este o substanță chimică care se găsește peste tot în organism, însă, la nivel cerebral, aceasta poate cauza un dezastru emoțional, dacă se găsește în cantități prea mari sau prea mici. Persoanele care au prea multă histamină, mai ales la nivel cerebral, au tendința să fie compulsive, obsesive, impulsive și se confruntă cu multe episoade depresive. Acest tip de depresie nu răspunde la tratamentele antidepresive ci, doar la adoptarea unei diete cu cantitate redusă de histamină. Tratamentul dietetic poate fi suplimentat cu metionină, un aminoacid natural care blochează acțiunea histaminei.
10. Acumularea sistemică de mucegaiuri, Candida și metale grele pot influența reactivitatea sistemului imunitar generând simptome de tipul oboseală, slăbiciune, depresie, confuzie, pierderi de memorie, parestezii ale extremităților etc. O dietă corespunzătoare, care să nu hrănească Candida, eliminarea mucegaiurilor și administrarea de seleniu (care leagă metalele grele și facilitează eliminarea lor) pot fi atitudini terapeutice benefice.
11. Traumele emoționale nerezolvate.
Evenimentele traumatice din copilărie sau viața adultă pot lăsa urme adânci în psihicul nostru. Traumele neprocesate duc la blocaje emoționale și somatice, care, în timp, se pot transforma în depresie. Traumele sunt adesea însoțite de un sentiment de pierdere a controlului și de o stare constantă de alertă, care consumă resursele emoționale și fizice ale corpului. Vindecarea traumelor emoționale prin terapie cognitiv-comportamentală (CBT) sau alte forme de terapie psihologică, sunt esențiale pentru procesare și vindecare emoțională. Aceste terapii ajută la eliberarea blocajelor psihice și la restabilirea sentimentului de control asupra propriei vieți.
Mens sana in corpore sano … minte sănătoasă într‑un corp sănătos.
