Anxietatea, o abordare mai puțin cunoscută

Din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu stări de anxietate așadar să știți că nu sunteți singuri. În conformitate cu statisticile OMS, anxietatea este a doua problemă de sănătate mintală, ca frecvență, la nivel mondial, după consumul de substanțe psihotrope. Pe de altă parte, intervențiile terapeutice alopate pentru această problemă de sănătate sunt limitate și, de cele mai multe ori fără rezultate satisfăcătoare.   

Anxietatea care persistă de multă vreme este, aproape întotdeauna, cauzată de un dezechilibru biochimic la nivel cerebral sau al întregului organism. Datorită progresului foarte mare făcut în domeniul medicinei de laborator, astăzi pot fi depistate deficiențe sau niveluri anormale ale neurotransmițătorilor cerebrali, ale hormonilor secretați de diferite glande din corp, ale unor nutrienți, acumulare de metale grele sau substanțe cu potențial neurotoxic, intoleranțe alimentare.

Nu există nici o îndoială că medicamentele anxiolitice acționează rapid, crescând artificial cantitatea de GABA, un neurotransmițător calmant, cu rol în ameliorarea stării pacientului. Însă, în cele din urmă, acestea vor genera dependență necesitând creșterea dozei zilnice administrate, pentru a putea ține sub control simptomele.

Cele mai frecvente simptome ale tulburării generale de anxietate sunt:

• Manifestări de tip tensiune motorie cu agitație, nervozitate, neliniște, tremor, incapacitatea de relaxare.
• Hiperreactivitatea sistemului nervos autonom cu palpitații, transpirații, amețeli, diaree, senzația de nod în gât.
• Comportamente asociate cu teamă de tipul frică, îngrijorare, îngândurare.  
• Hipervigilență si hiperideație asociate cu dificultăți de concentrare, insomnie, iritabilitate, nerăbdare.  

Cele mai frecvente categorii ale tulburărilor de anxietate sunt atacurile de panică și fobiile. În ambele situații persoanele suferă de valuri de frică inexplicabilă, greu de controlat.

Cauzele biochimice ascunse ale anxietății

Din perspectiva Medicinei Funcționale au fost identificate 6 cauze biochimice majore ale anxietății:

1. 1. Piroluria, o afecțiune legată de un deficit genetic, caracterizat prin producerea anormal de ridicată a unui grup de substanțe chimice numite piroli care leagă și duc la eliminarea prin urină a vitaminei B6 și zincului. Crearea unei carențe a acestor 2 elemente reprezintă un dezastru psihiatric. Deficitul de vitamina B6 duce la depleția cerebrală de serotonină și dopamină, doi neurotransmițători implicați în starea de bine din punct de vedere emoțional. Zincul are rolul de a îndepărta metalele grele de la nivel cerebral, iar deficitul lui poate îngreuna acest lucru cu acumularea excesivă de cupru (care poate duce la comportamente violente, paranoia, tulburări de dispoziție). Fără un tratament potrivit persoanele cu pirolurie se vor izola treptat din cauza nevoii lor de a evita situațiile stresante. Piroluria este o condiție genetică cu agregare familiară. Abordarea terapeutică este de tip nutrițional prin suplimentarea cu vitamina B6 în forma ei metilată, zinc, magneziu, mangan.
   2. Hipoglicemia, ca rezultat al unei diete inadecvate, cu alimente intens procesate, pline de zahăr și carbohidrați rafinați, care vor stimula permanent descărcarea de insulină. Atacurile de anxietate însoțesc mereu statusul hipoglicemic, alături de simptome precum, agitația, nervozitatea , transpirațiile reci, palpitații, senzația de nod în gât. Dacă aveți un stil de viață haotic, cu alimentație de tip fast-food, atunci schimbările care se impun în acest sens vor duce la stabilitate emoțională și o stare de bine în doar căteva săptămâni. 
   3. Deficiențele nutriționale ale celorlalte vitamine din grupul B  pot genera confuzie mentală, apatie, lipsa motivației, astenie, deficit de atenție, etc, de aceea o suplimentare făcută în mod inteligent, în urma evaluării nivelului lor sangvin, poate duce la o înbunătățire spectaculoasă a tulburării de tip anxios-depresiv.
   4. Nivel crescut al lactatului sangvin, care este, și el, în raport direct cu consumul de carbohidrați rafinați. Acidul lactic va lega calciu, rezultatul fiind o scădere dramatică a disponibilității lui, la nivel cerebral, pentru a controla activitatea neurotransmițătorilor excitatori. Zahărul, cofeina și alcoolul duc la creșterea nivelului de lactat în organism, ceea ce duce la anxietate. Administrarea de magneziu va duce la scăderea lactatului și, implicit a simptomelor  de axietate.
   5. Dezechilibrul accentuat al neurotransmițătorilor cerebrali. Anumite substanțe chimice de la nivel cerebral au acțiune calmantă, altele sunt neuroexcitatorii generând stres și descărcare de adrenalină, ceea ce duce la apariția palpitațiilor și a unei stări de alertă intensă. Intervenția terapeutică care se bazează pe anumite tipuri de aminoacizi cu rol inhibitor, este mult mai eficientă decât medicația chimică și, cu sustenabilitate bună în timp. Combinațiile de suplimente care conțin triptofan, GABA (gamma-aminobutiric acid), glicină, taurină reglează foarte eficient excitabilitatea sistemului nervos.
   6. Intoleranțele alimentare și configurația microbiomului intestinal  reprezintă, și ele, cauze foarte importante dar mai puțin cunoscute ale stărilor de anxietate. Studiile actuale au concluzionat că, peptidele care se formează în urma digestiei proteinelor sunt identice cu anumite endorfine cerebrale care au legătură cu atacurilor de panică și alte simptome de ordin emoțional/mintal. Cel mai frecvent incriminate sunt peptidele care provin din scindarea incompletă a cazeinei (proteina din lapte) și a glutenului (proteina din grâu). Aceste două tipuri de proteină sunt răspunzătoare de cele mai multe dintre intoleranțele alimentare. În mod surprinzător, există posibilitatea ca anxietatea să dispară sau să se amelioreze foarte mult atunci cănd sunt excluse aceste alimente. Pe de altă parte, modificări importante în configurația microbiomului intestinal pot afecta o structură din creier denumită amigdala cerebrală (centrul emoțiilor umane) care, dacă devine hiperactivă, va îngreuna mult controlul reacțiilor pe care le avem în condiții de stres. Există mai multe  categorii de alimente care pot ameliora anxietatea și ar fi bine să le introducem în dieta noastră zilnică, și anume fibrele vegetale, alimentele fermentate și murate, triptofanul (din carnea de curcan), vitamina D din surse naturale.