- Te confrunți frecvent cu 𝗯𝗮𝗹𝗼𝗻𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗯𝗱𝗼𝗺𝗶𝗻𝗮𝗹𝗲 chiar și atunci când ai mâncat puțin?
- Ai fost diagnosticat cu 𝘀𝗶𝗻𝗱𝗿𝗼𝗺 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗹𝗼𝗻 𝗶𝗿𝗶𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹?
- Sunt momente în timpul zilei când 𝗰𝗿𝗲𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹 tău nu mai functionează în parametrii normali?
- Te simți 𝗼𝗯𝗼𝘀𝗶𝘁(𝗮̆) tot timpul?
- Te confrunți cu 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮̆𝗿𝗶 𝗯𝗿𝘂𝘀̦𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗱𝗶𝘀𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁̦𝗶𝗲?
Dacă te confrunți cu cel puțin două sau mai multe dintre aceste simptome, este foarte probabil să te 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗿𝘂𝗻𝘁̦𝗶 𝗰𝘂 𝗲𝗳𝗲𝗰𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗶 la unul sau mai multe alimente.
– De ce sunt periculoase aceste intoleranțe?
– Pentru că ele sunt frecvent asociate cu sindromul de oboseală cronică, sindromul de intestin permeabil, eczemă și dermatite cornice, astm bronșic, rinite și afecțiuni din sfera ORL, sindromul anxios-depresiv și încă multe altele.
Pentru a putea înțelege mai bine acest fenomen este necesar să clarificăm 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝘁̦𝗮 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗼 𝗮𝗹𝗲𝗿𝗴𝗶𝗲 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗼 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗮̆.
- Termenul de 𝗮𝗹𝗲𝗿𝗴𝗶𝗲 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗮̆ se referă la reacțiile imune mediate de imunoglobulinele E (Ig E), care pot apărea față de un aliment, față de ceva inhalat sau cu care putem intra în contact fizic direct. Imunoglobulinele sunt proteine care îndeplinesc diferite funcții în cadrul reacțiilor imune declanșate de sistemul imunitar, cele mai cunoscute fiind cele de 𝘁𝗶𝗽 𝗔, 𝗠, 𝗚, 𝗘.
- 𝗜𝗴 𝗘- 𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 mediază reacțiile alergice cu manifestări imediate, aproape întotdeauna (buze și limbă umflate, crize tip astm bronșic, urticarie) și care vor reprezenta subiectul unui articol separat.
- Imunoglobulinele de 𝘁𝗶𝗽 𝗚 joacă rolul principal în 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲 iar reacția poate să apară într-un interval de 2-4 zile (timpul necesar formării complexului antigen-anticorp) de la momentul consumului alimentului incriminat, ceea ce îngreunează mult identificarea corectă a acestuia.
- 𝗖𝗼𝗺𝗽𝗹𝗲𝘅𝘂𝗹 𝗔𝗴-𝗔𝗰 cauzează eliberarea de molecule cu caracter proinflamator în diferite țesuturi și organe, fenomen care stă la baza inflamației cronice. Există, însă, și reacții la alimente care nu sunt declanșate de sistemul imunitar ci de o categorie de mediatori precum histamina, prostaglandinele, leukotriene și altele care se găsesc în cantități crescute în unele alimente precum varza murată, vinul, brânzeturile maturate, avocado.
Chiar dacă persoanele care prezintă reacții mediate Ig G nu necesită ingrijiri medicale imediate ca în cazul alergiilor, calitatea vieții lor poate scădea datorită numeroaselor simptome care pot persista perioade lungi de timp și se pot transforma în boli cronice.
Statisticile indică o creștere îngrijorătoare a incidenței intoleranțelor alimentare în ultimele 2 decenii, mai ales la copii și adulți tineri, însă, a arunca vina doar pe aliment ar fi o mare nedreptate pentru că, cea mai mare importanță o prezintă terenul, adică organismul gazdă, care poate suferi numeroase dezechilibre în interacțiunea lui cu factorii de mediu.
Având în vedere că mâncăm, de multe ori, cel puțin 3-4 mese pe zi, expunându-ne organismul la substanțele și macronutrienții pe care hrana noastră îi conține, nu-i de mirare că aceasta este cea mai mare provocare antigenică cu care se confruntă sistemul imunitar al organismului nostru care va produce anticorpi pentru alimente la fel de des ca și pentru orice alt material străin cu care intră în contact.
𝗦𝗶𝗺𝗽𝘁𝗼𝗺𝗮𝘁𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗮 caracteristică 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲 este pe cât de diversă pe atât de neașteptată pentru că, oare câți dintre noi am ști să le asociem cu sindrom de colon iritabil, cu problemele emoționale și comportamentale de tipul depresiei sau elementelor autistice, afectării cognitive sau chiar a infracționalității și delicvenței? (“Dieta, delicvența și infracționalitatea” de Alexander Schauss).
- Cele mai comune simptome sunt balonarea, crampele abdominale, meteorism (gaze în exces), reflux gastro-esofagian, constipație sau diaree, dificultate în creșterea sau scăderea în greutate, rinite, sinuzite sau otite cronice, amețeli, depresie, agitație, palpitații, oboseală cronică și multe, multe altele.
- Sunt foarte multe alimente care pot declanșa intoleranțe (practic, aproape toate dacă sunt consummate în exces și în mod exclusivist) dar, dacă ar fi să facem un 𝘁𝗼𝗽 𝟭𝟬, acesta ar conține cerealele care conțin gluten (grâu, orz, ovăz și secară), laptele și produsele din lapte de vacă, nuciferele (alune, migdale, nuci, fistic etc.), fructele de mare, leguminoasele, legumele din familia solanacee (roșii, vinete, ardei, cartofi), produsele din soia, oul, mierea de albine și derivatele stupului.
𝗖𝘂𝗺 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝗱𝗲𝘁𝗲𝗿𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗮 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗮̆?
Diagnosticarea intoleranței alimentare poate fi o provocare, din cauza diferitelor tipuri de reacții care pot apărea. Este posibil ca o persoană să prezinte mai mult de un tip de reacție la un aliment, ceea ce crează dificultăți în precizarea cauzei adevarate. Întotdeauna vor exista pacienți pentru care testele funcționează foarte bine, în vreme ce pentru alții rezultatele sunt modeste.
Cele mai fidele și mai folosite sunt testele care utilizează tehica de 𝘁𝗶𝗽 𝗘𝗟𝗜𝗦𝗔, însă, unele dintre ele pot fi foarte costisitoare. Există și posibilitatea de a ne orienta în acest tip de diagnostic folosind tehnica dietei prin eliminare sau tehnica măsurării pulsului la câteva minute de la consumul unui anumit aliment, dar acest tip de abordare necesită mult timp și multă atenție din partea pacientului.
𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗮𝘁𝗮̂𝘁 𝗱𝗲 𝗳𝗿𝗲𝗰𝘃𝗲𝗻𝘁 𝗶̂𝗻𝗮̂𝗹𝗻𝗶𝘁𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲?
În conformitate cu ultimele studii cu privire la cauzele care ar putea declanșa fenomenul de intoleranță alimentară sunt aduse în discuție mai multe cauze care, de cele mai multe ori pot co-exista la aceeași persoană:
- consumul prea mare și foarte des al aceluiași aliment (din cele peste 150 000 de posibile alimente de pe planetă, majoritatea oamenilor cosumă maxim 10 alimente zilnic și includ cu predominanță derivate din grâu și produse lactate),
- aditivii alimentari, coloranții, conservanții, agenți de intensificare a gustului,
- mâncatul foarte rapid, fără a mesteca suficient alimentele,
- tulburări de digestie (nivel scăzut de acid gastric din cauza consumului îndelungat de medicamente antiacide, a vârstei sau deficiențelor de zinc, vitaminele B1 și B6, insuficiență enzimatică pancreatică, prezența Helicobacter Pylori),
- dezechilibrul microbiomului intestinal (bacteriile noastre intestinale îndeplinesc atât de multe funcții în organism încât pot fi considerate un organ de sine stătător, care, atunci când este în echilibru ajută la controlul absorbției, al producerii de nutrienți, al eliminării și metabolizării toxinelor),
- administrare cronică de medicamente (antibiotice, pilule contraceptive, corticosteroizi, antiinflamatoare, antiacide),
- capacitate de apărare la nivel intestinal redusă (printre altele, și din cauza excesului de igienă și igienizare a mediului de viață)
- stresul fizic și psihic.
𝗖𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗽𝗮𝘀̦𝗶𝗶 𝗰𝗲𝗶 𝗺𝗮𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁̦𝗶 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗰𝗲𝘀𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗻𝗱𝗲𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗼𝗹𝗲𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲?
1. Identificarea alimentelor la care suntem intoleranți.
2. Excludera acelor alimente și reintroducerea lor după un timp, într-o manieră corespunzătoare (câte un aliment pe rând și în cantitate crescândă).
3. Suportul funcției digestive enzimatice prin administrarea de suplimente specifice.
4. Identificarea celorlalte dezechilibre de sănătate și corectarea lor.
5. Susținerea funcției hepatice.
„𝑆𝑝𝑢𝑛𝑒-𝑚𝑖 𝑐𝑒 𝑚𝑎̆𝑛𝑎̂𝑛𝑐𝑖 𝑠̦𝑖 𝑜 𝑠𝑎̆-𝑡̦𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑛 𝑐𝑒 𝑒𝑠̦𝑡𝑖.” – 𝐵𝑟𝑖𝑙𝑙𝑎𝑡-𝑆𝑎𝑣𝑎𝑟𝑖𝑛
